16 septembrie 2014

MTB > Turul Lacului Portile de Fier cu bicicleta


    O tura de patru zile cu bicicleta pe Clisura Dunarii, in jurul Lacului Portile de Fier.

 Ruta interactiva poate fi consultata aici 
 
    Citeam cand eram copii celebrele cuvinte :"Dunare, Dunare ..drum fara pulbere".Au trecut 25 de ani pana am inteles rostul acestor cuvinte. Departe de a fi o banala vorba, acest enunt simplu incerca sa transmita in noi,copiii, o stare. O traire pe care acest Fluviu stravechi i-o insufla Calatorului care strabate Pamantul, de regasire a sensului Vietii, de asemanare a cailor, a destinului, cu drumul valurilor sale care valseaza ba molcom, ba pe alocuri vijelios, dar pline de gratie albastra.
   Poate suna oarecum visator, dar oare ce stare este cea mai potrivita in timp ce te apropii rutier de Dubova, locul unde vom abandona masinile in favoarea mijlocului nostru iubit de deplasare, bicicleta?

 Lectia:
   Trecem pe langa Hidrocentrala Portile de fier 1, prin dreptul vechii insule Ada Kaleh, acoperita de apele Lacului, si apoi de Orsova.
  Urcam Dealul Mosului, trecem de golful Mraconia si pe langa mai noua reprezentare in stanca a lui Decebal, si ajugem in Dubova.
   In aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si mai grandioasa zona a Defileului, Cazanele.
  Cazanele reprezinta portiunea de defileu cuprinsa intre gurile de varsare a raurilor Plavisevita si Ogradena, si sunt alcatuite din doua portiuni: Cazanele Mari(in amonte) si Cazanele Mici (in aval), despartite intre ele printr-un golf semicircular, respectiv bazinetul Dubova.
  Cazanele Mari se intind pe o lungime de 4 km intre Plavisevita si bazinetul Dubova, si sunt formate intre masivul calcaros Ciucaru Mare ( 318 m ), ai carui pereti abrupti marginesc latura stanga a fluviului si masivul Stirbatul Mare ( Veliki Strbac - 768 m ),pe teritoriul Serbiei. Aici  Dunărea se îngustează la 150 m și ajunge la o adâncime de până la 53 m.
  Cazanele Mici se afla intre bazinetul Dubovei si Ogradena, cu o lungime de 3,6 km. Ele sunt formate intre masivele Ciucaru Mic ( 313 m ) si Stirbatul Mic (Mali Strbac - 626 m) pe malul sarbesc.
   Tura noastra in jurul Lacului va dura patru zile. Vom parcurge in total 320 de kilometri prin Defileul Dunarii, peste muntii Locvei si prin Banatul Sarbesc.

Ziua 1 – 70 km

Dubova- Liubcova- Coronini
   In timpul pregatirii bagajelor si al bicicletelor in Dubova pare ca vremea se va imbunatati. Odata insa cu parcurgerea primelor serpentine spre Svinita incepe sa ploua serios. Drumul destul de prost asfaltat pe alocuri serpuieste de-a lungul Defileului si al Cazanelor Mari.
   Trecem prin dreptul Pesterii Ponicova, ascunsa in stanga privirilor noastre de o coama stancoasa dar accesibila de pe uscat si chiar mai usor cu barca, pe Dunare.
    Pe alocuri privelistea este impunatoare si, in ciuda vremii, suntem placut impresionati.
   Pe malul opus se vede soseaua pe care vom reveni spre Portile de Fier si apoi Orsova. Se vede Donji Milanovac, localitatea unde vom dormi a treia seara.
   Curand depasim Svinita si, pret de 15 km Fluviul se ingusteaza de-a lungul defileului Gospodin Vir. Iesirea din acest loc ingust este la Drencova, acolo unde lasam in urma muntii Almajului. Urmeaza alte localitati cu nume pitoresti: Berzasca si Liubcova.
   Spatiul larg se inchide iar, cu Defileul Golubac. Pedalam circa sapte kilometri de-a lungul lui si,dupa un  ultim cot , defileul se deschide cu un lac imens. Acesta este strajuit la Sud de cetatea Golubac si din el se inalta deasupra luciului apei Baba Caia, o stanca ce impreuna cu Mosul Saturn, sunt personaje ale unei pitoresti legende..
    De aici ne mai despart doar cinci kilometri pana la tinta noastra de astazi, pensiunea Elis din Coronini.
   In ciuda vremii inchise, peisajele ofera perspective fotografice minunate si trairi superbe. Vastitatea intinderii de apa, dealurile, diversele ruine si asezari vizibile in zari constituie ingredientele unei retele perfecte pentru ospatul ochilor nostri, oferit pe o masa la care ceturile si cate o raza rebela de soare se constituie involuntar in condimente binevenite.
   Desi uzi si obositi dupa galopul de saptezeci de kilometri, multumita acestui decor minunat reusim sa ne bucuram de peisaj si , cel mai important, sa simtim parfumul regiunii, cel care ramane cu adevarat intiparit in memoria trairilor umane.
   Gasim Coronini pe picior de modernizare. Drumurile sunt spintecate de santuri adanci, destinate diverselor conducte care lasa sa curga prin ele confortul si progresul. Ne strecuram dibace cautand portiunile de asfalt inca intregi si ajungem la Pensiunea Elis.
   Suntem bine primiti si conditiile de aici se dovedesc foarte bune in ciuda preturilor obisnuite. Un dus cald, niste haine uscate si o masa satioasa se dovedesc foarte bune dupa asa o zi uda, iar locurile strabatute continua sa ne ocupe timpul in comentarea lor pana seara tarziu

www.via-aventura.ro
Cinci bursuci si-o potarniche

www.via-aventura.ro
Intrarea in defileul Gospodin Vir, dupa Svinita


www.via-aventura.ro
Defileul Golubac


Stanca Baba Caia si podul neterminat spre Ostrovul Moldova Veche

www.via-aventura.ro
Baba Caia si Cetatea Golubac







www.via-aventura.ro
Baba Caia


www.via-aventura.ro
Pensiunea Elis din Coronini



Ziua 2 - 100km

Coronini- Bela Crkva-Stara Palanka-Ram- Golubac.

   Destinatia noastra din aceasta zi, localitatea Golubac, nu este foarte departe. Doar 2 km in linie dreapta, peste Fluviu. Ba chiar se vede si Pensiunea Jenic, unde vom dormi in aceasta seara. Numai ca noi, inspirandu-ne din Macedonski, desi e doar septemvrie, vom apuca drumul ocolit, de 100 kilometri, care ne poarta peste muntii Locvei, peste Raul Nera , printre livezile roditoare de meri din Banatul Sarbesc, apoi peste Dunare cu bacul.
   Plecam vijeliosi la drum. Dupa ce trecem de Moldova Veche si apoi de Pojejena, drumul coteste spre Nord si urca, pana la 320 m altitdine, Muntii Locvei. Urcusul, marcat de serpentine, se dovedeste pitoresc si, pentru unii, greu. Dar coborarea pana la Apa Nerei ne aduce din nou bucuria in suflet. Desi asfaltul drumului este gaurit pe alocuri ,personal resusesc sa depasesc un modest 50 km/h la vale.
   Dupa ce trecem raul, ne mai despart 2 km de Vama spre Serbia. Nestiind ce livezi magnifice ne asteapta dincolo, ne oprim si jefuim de continut un biet mar singuratic de pe marginea drumului.
   In baza acordului romano-sarb, Vama se trece cu buletinul si multi localnici se intorc de la sarbi.Cu sacose multe si pline, caci in prima localitate, Kaludjerovo, sunt foarte multe magazine cu succes la noi multumita preturilor mai reduse.
   Drumul ne conduce spre Biserica Alba sau Bela Crkva printre livezi de meri roditori. Asa ramuri pline de mere nu am mai vazut demult si privelistea ne copleseste din nou. Eu unul decid sa-mi adaug la ospatul vizual de ieri si ceva gusturi concrete, asa ca am cam dat iama in livezile bietilor sarbi de mi-am umplut cu gusturi si arome pana si camara amintirilor.
   Locurile pe care le strabatem se dovedesc din nou pitoresti, desi e vorba de sate simple , de fanete si ogoare la prima vedere banale. Oamenii sunt prietenosi si obisnuiti cu cicloturistii. Pe aici trece ruta cicloturista ''EV6"de-a lungul Dunarii si turistii pe doua roti nu numai ca sunt o priveliste obisnuita, dar sunt si bineveniti, de la cazare, masa si pana la service pentru biciclete.
   Ne oprim din nou la Dunare,dupa un ocol de 40 de kilometri, in localitatea Stara Palanka . Eu traduc acest nume prin Targul Vechi. De aici vom lua bacul pana in Ram. Pana atunci insa George ne prezinta un mic restaurant unde el mai fusese si stia ca se mananca bine de tot.
   Si asa a fost...

Ospatul I

   Sarbul care se ocupa de local , in ciuda unui mic defect locomotor se dovedeste foarte indemanatic si rapid. Pozele cu biciclisti de pe panoul de onoare al localului arata ca aici avem o destinatie vestita printre cei ca noi, respectiv masa si cazare.
   Masa este copioasa, borsul de peste delicios, la fel ca si restul pestilor prajiti, marinati, copti si gatiti in toate felurile si de toate soiurile .. asa ca ne-am indopat maxim.
   Noroc ca Serbia este in urma cu o ora fata de ceasurile noastre romanesti, asa ca gresim orarul bacului, reusim sa ne ridicam de la masa si avem timp de o siesta linistita in barcile trase pe malul Dunarii.


   Mai fusesem cu bacul de cateva ori pe Dunare, tot cu prilejul unor ture pe bicicleta, asa ca echiparea cu colac de salvare se dovedeste o idee buna. Cine stie...

Barbosul

   Odata cu noi ia bacul un Barbos suspect. Calare pe o bicicleta cu roti mici, pliabila, cu un sac mare de marinar fixat pe portbagaj. E clar ca merge pe miniatura asta de bicicleta pentru ca se pliaza la fix in bagajul de cala, la intoarcerea din Istambul. Cine o fi dom'le mutra de Perete Nordic asta de cuteaza el sa faca asa drum lung pe o bicicleta de buzunar?

   Debarcam normandistic in Ram, o localitate linistita . De aici se poate merge de-a lungul Dunarii spre Golubac,pe aceeasi ruta "EV6. Preferam drumul asfaltat pana in Zatonje, unde asistam involutar la sarbatorirea unei zile de nastere marcata prin defilarea unei mici fanfare ce interpreta eroic "Djurdjevan". Ei nu stiau , dar eu stiam versurile, asa ca au ramas uimiti cand vocea mea de magar celebru le-a acoperit trombonul..
   Imbujorati de atata Bijelo Dugme unplugged, cotim brusc la stanga si ajungem iar pe malul Dunarii. Regiunea este absolut superba si a fost transformata in zona de agrement. Pedaland plaisiristic sosim pe cheu in localitatea Veliko Gradiste( Cetatea Mare, zic eu).
   Aici deja incepe sa se insereze si am ramas doar patru. Mircea si Costin s-au dovedit mai harnici ca noi si la ora asta deja ajungeau la pensiune.
   Din Veliko Gradiste nu reusim sa mai tinem malul Dunarii, drumul fiind intortocheat pe intuneric, si purcedem pe asfalt spre Golubac.
   Continuind in mintea mea cu traducerea toponimelor,stiind ca aici a fost o veche asezare romana numita Columbaria, apoi ca golub = porumbel, decretez ca Golubac = Porumbacu. Dixit!
   Aici ajungem pe bezna..numai bine se observa puzderia de undite si plute fosforescente, caci peste tot de-a lungul fluviului e plin de pescari si personal gasesc misterios cum de nu s-o gatat pana acuma pestele.
   Iesim din Golubac si mai avem cinci kilometri pana la pensiunea Jenic.
Intalnim Fortareata Golubac, cea pe care o vazuram ieri de pe malul opus. Acum soseaua trece direct prin ea, dar nu a fost mereu asa. Cetatea asta a avut o istorie zbuciumata. A fost construita in secolul 14, este atestata in 1335 cand au ocupat-o ungurii; avea cinci turnuri,acum are zece si ziduri groase de pana la 3 metri. De-a lungul istoriei, din cauza pozitiei strategice , si-a schimbat ocupantii de nenumarate ori: turci, sarbi, bulgari, unguri, austrieci,valahi,samsari imobiliari etc. Soseaua care trece de-a dreptul prin ea a fost construita dupa primul razboi mondial si apoi in 1970 apele Lacului Portile de Fier i-au ocupat definitiv partea inferioara a zidurilor. A fost aprobat un plan de renovare pentru 2014. ..
   Pensiunea Jenic este una obisnuita. Ocupam cele trei camere, avem parte de o cina simpla, de dusuri calde si de povesti de pe vremea embargoului cand aici era tot timpul "plin de benzinari".
   Adorm linistit si visez ca Baba Caia era contrabandista...


www.via-aventura.ro
Spre muntii Locvei
 


www.via-aventura.ro
Rezervatia Portile de Fier

www.via-aventura.ro
o mica pauza dupa urcus, urmeaza coborarea spre Nera

 

www.via-aventura.ro
Vama Naidas

Micul trafic de frontiera, no man's land

www.via-aventura.ro
Welcome to Serbja, la Kaluderovo

www.via-aventura.ro
Pedaland spre livezile de meri
 

Bela Crkva - Biserica Alba


Servis Bicikala. Suna-ma, restul il fac eu...



 

Laura Palanga intrand in Stara Palanka. E clar!

Sarbul asta mic era sa ne indoape definitiv! As mai face o data tura asta cu bicicleta numai sa mai mananc aici.
Panoul de Onoare cu biciclisti.


Care stiti cat e tacamul aici ca n-am marunt la mine decat  doua miliarde..
Bai, tineti-va bine ca nu s-a terminat!!

Cand sa iei Bacul
 

 

 

 Bacul  Stara Palanka- Ram

Uite asa se ia Bacul.Cu lopata.
Ce-a pus sarbul in pesti ca-mi vine sa inot
Colac peste pupaza



Pe Dunare spre Ram
Localitatea Ram

Ce au in comun asfaltul sarbesc si siliciul chinezesc? Nimic, si asta e bine.
Pedaland spre Veliko Gradiste


Golubacu Porumbacu

Golubac Fortress


 

Da, e tuica.
Pensiunea Jenic

Ziua 3 – 60 km

Golubac- Donji Milanovac

   Este Septembrie si astazi e racoare. De-a lungul Dunarii bate un vant rece. Plecam spre Donji Milanovac. Drumul trece printr-o succesiune de tuneluri, cu mici urcusuri si coborasuri.
   O pauza de cafea este binevenita, si cum sorbeam noi asa din ceasca... iar ne depaseste Barbosul pe bicicleta pliabila..Ceapa ta de Barbos!
   Curand ajungem la ruinele sitului arheologic Lepenski Vir. A fost pus in valoare in 1965 si este cel mai important din Europa de sud-est, fiind cunoscut mai ales pentru statuile din gresie din neoliticul timpuriu dezgropate aici.
   Asadar iesim de pe asfalt si coboram abrupt, pe un drum secundar,o suta de metri pana in parcarea aferenta Sitului.. Intrarea este 4 euro.Consideram insa vizitarea acestor ruine o activitate pentru pensie, asa ca plecam mai departe pe drumul forestier. Acesta este de fapt drumul vechi denumit "stari put za Lepenski Vir", si merge de-a coasta, in paralel cu tunelul soselei. Apoi coboram intr-un defileu si trecem pe sub podul care continua tunelul drumului modern. Traversam raul prin vad, pe biciclete si apoi revenim la asfalt pe niste serpentine.
   De aici urcarile si coborarile se accentueaza si reusim sa depasim la vale 60 km/h. Apoi natura decide sa ne racoreasca.. Avem parte de o ploie torentiala care ne spala complet de pacate.
   Ajugem in Donji Milanovac, sub acoperisul protector al unei benzinarii.
   Pensiunea – numita Hotel Donji Milanovac- ( http://hoteldonjimilanovac.com ) este insa la inaltime, trebuie urcat un deal serios pana acolo,pe strada Radnika asadar, asa ca sosim aburinzi mai sus.
Zgribuliti in parcarea unui mare hotel, prea mare pentru pretul mic platit de noi pe site, sunam si sarbul vine in intampinarea noastra. Casa lui nu este la vedere, ci dupa o mica culme, la marginea padurii si a unei poieni intinse.
   Este o mica pensiune, draguta si ingrijita, cu doua camere la etaj, cu cate 3 locuri fiecare, pe care le si ocupam. Nu stiam insa ca ni se pregatea ceva:

Ospatul II

   "In general la noi se cazeaza biciclisti. Si sunt infometati cand ajung aici" ne spune gazda,care mai stia si ceva romaneste, in timp ce ne asezam la masa.. Prin urmare avem parte de toate bunataturile zonei: supa de pui, musaca, salate, pui la cuptor, pizza facuta in casa, placinte de dovleac, gogosi cu branza si prajituri.
Toate gustoase si din plin.Din nou, cu greu reusim sa ne urmim de la masa si apoi sa urcam scarile...

Lectia sarba de pescuit: "Il simtii cand musca. Doua ceasuri ma luptai cu el si-l adusei spre mal, auzi spre mal il adusei in doo ceasuri. Apoi apucai iute si-l tintii cu franceza dupa ceafa de-l apuca somnul, auziti voi, somnul il apuca. Chiar, cum se zice somn la voi in romaneste?"
www.via-aventura.ro
Buna dimineata fetele! Aveti Peste?
www.via-aventura.ro
Alo, Autobaza? Pimp my ride you motherfucker!
www.via-aventura.ro
Bicicleta de la capatul  tunelului
E ca-n viata: Stii cand intri da' nu stii ce TIR vine din fata
Ia pronuntati asta:  "Stari put za Lepenski Vir".
 

Dunarea la Lepenski Vir  cu doua statuete futuriste  din neoliticul barcock

Traversare prin vad
Unde-oi fi pus costumul de baie?

Donji Milanovac
www.via-aventura.ro
Hotel Donji Milanovac
Bursucii uzi, potarnichea fleasca

Camera la Hotel Donji Milanovac
Camera la Hotel Donji Milanovac
Mancarea ne-a coplesit





Help me please :P
Reactii: George- Incredibil; Laura- Imposibil; Eu- Ma mut aici!
Privelistea de la pensiune spre Donji Milanovac si Dunare


Ziua 4 –80km

Donji Milanovac – Barajul Portile de Fier - Orsova

  Plecam la drum energici.
  Desi scrutam bine imprejurimile, nici urma de Barbos. Mergem insa precauti, suntem absolut siguri ca ne pandeste de undeva din tufisuri, gata sa defileze insolent prin fata noastra pe bicicleta lui obraznica, la primul nostru semn de oboseala si prima pauza luata...
   Trecem podul peste golful Porecki si apoi depasim Golubinje.
   Daca reka= rau, Poreka se traduce prin "Pe Rau" imi zic, in timp ce suflu ceturile din fata bicicletei. Dar e prea simplu , sigur este o capcana lingvistica, se traduce "Parau", de fapt "Paraias", concluzionez, sigur e vorba de un diminutiv.. Urmand acelasi rationament specific al zonei, urmatorii kilometri devin foarte tacut: diminutivul de la Golubac zic ca este Golubinje, satul prin care tocmai am trecut, si daca Golubac~Porumbel, care este diminutivul de la porumbel? Bine ca soseaua era pustie.
   La aproximativ 20 de kilometri de la plecare intram in Defileul Cazanele Mari. Privelistea oferita de peretii stancosi ai masivului Ciucaru Mare ridicandu-se din apele Dunarii este mirifica. Dupa 4 kilometri defileul se sfarseste in dreptul localitatii Dubova, acolo unde acum cateva zile am lasat masinile.
   Dupa alti cativa kilometri Golful semicircular al Dubovei se inchide si Dunarea traverseaza Cazanele Mici, o regiune la fel de spectaculoasa, unde se gaseste noua Manastire Mraconia, cladita din 1993 deasupra ruinelor acum scufundate ale aceleia din secolul 15.
   Imediat dupa aceasta Dunarea creeaza si golful omonim, acolo unde tot la finele secolului 20 a fost sculptat uriasul chip al lui Decebal.
   Inca trei kilometri si soseaua paraseste Cazanele Mici iar zarile se deschid: Ne apropiem de Baraj.
  Pe stanga apare Orsova, cea noua, caci vechea Orsova a disparut definitiv sub apele lacului. In acest loc, sub noi, accesibila din barca si la nivelul apei, se afla Tabula Traiana. 
  Monumentul antic roman se afla initial mai jos si a fost ridicat si fixat in stanca la 30 de metri mai sus, astfel incat acum apele ii scalda baza.
   Este ultima Tabula pastrata din cele zece ridicate de mesterii romani pentru a marca marsul trupelor romane spre Dacia si cucerirea acesteia in urma campaniilor celui de al doilea razboi daco- roman (105-106).
   Pedaland vijelios spre Barajul Portile de Fier unu, ma intreb retoric cate legiuni romane ar fi necesare sa ma opreasca.. Numar in gand de doua ori pana la infinit, dar rezultatul depaseste {N}, asa ca ajung la Vama si ma opresc singur.
   Ne reintregim trupa si traversam Dunarea. Pe Baraj avem de facut o singura constatare: "caaaat beton au consumaaat astiaa!" Cel putin un oras.
   De aici pana la Orsova soseaua este foarte aglomerata, cu trafic intens.
  Un simplu indicator "Viaductul Ada Kaleh" mai amiteste doar de celebra insula existenta pana in anii 1970 la 3 km in aval de Orsova.  Pe tema acestei insule exista multiple site-uri detaliate, cu poze celebre, si a fost turnat chiar si un film documentar, "Ultima primavara in Ada Kaleh", inainte ca Insula Cetatii sa fie inghitita de apele Barajului.
  Reusim sa parcurgem cei 12 km pana in oras si cautam un restaurant pe cheul Dunarii sa ne ospatam regeste.
   Ne invataseram de la sarbi.

Ospatul III

   In timp ce ne chioraiau matele, constatam ca, desi au trecut doua milenii de cand prima constructie solida a trecut Dunarea, obiceiurile bune sarbesti inca intarzie..
   Toate terasele de pe cheul Orsovei ofera doar bautura.
   Cand in sfarsit gasim una unde ni se pun in fata si meniurile.. unul dintre noi lanseaza celebra intrebare:
" Ce ciorba asa, MAI PROASPATA, aveti?"

In consecinta "Ospatul III "nu a existat niciodata.

   Au existat totusi niste raspunsuri pe masura din partea chelneritei intransigente: "ciorba de burta de vreo 3-4 zile", "de vacuta dar e mai veche, de vreo 3 zile asa", "si aia de legume de alalataieri".. in timp ce isi recupera meniurile de pe masa. Tinand totusi cont la cum arata stabilimentul, intrebarea noastra avusese un neasteptat si binevenit rol profilactic.
   Asa ca, flamanzi dar sanatosi, ne multumim cu pufuleti, covrigi si conservele de prin rucsaci iar George si Mircea dadura o fuga cu taxiul la Dubova sa recupereze masinile.
   In acest rastimp, privind imprejur cu atentie, intelegem ca, fiind mai intelept decat noi, Barbosul nu trecuse Dunarea...
Pedaland spre Infinit
Golful Porecki

Ceturi pe Dunare, in Golful Porecki
 

Pescuit pe Dunare
Dunarea vazuta dinspre Golubinje
Malul romanesc


Golubinje de-a lungul Dunarii




Muntii Almajului
Vapor pe Dunare la intrarea in Defileul Gospodin Vir

Intrarea din amonte la Cazanele Mari
Cazanele Mari

Cazanele Mari
Cazanele Mari
Dunarea la Cazanele Mici
Dunarea la Cazanele Mici si Dubova
Dunarea la Cazanele Mici. Se observa Manastirea Mraconia

Decebal Facebook
Golful Mraconia
Adăugaţi o legendă. Nu mai adaug nimic, e bine asa.
Cazanele Mici vazute din aval si Manastirea Mraconia


Daca nici pozele astea nu v-au convins sa vizitati regiunea..
Pe curand, Drum Fara Pulbere!










2 comentarii:

Mihai Daitoiu spunea...

Mai multe poze aici, de la George

https://plus.google.com/photos/116759074488794779570/albums/5927176327110631361?banner=pwa

Mihaela Diaconescu spunea...

Super idee de tura si un jurnal scris cu haz. Cred ca o sa mai arunc o privire prin arhiva in cautarea altor surse de inspiratii pentru ture pe 2 roti.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...